Tensiometru alb

.

sunt obosita, ziua s-a prelungit cu hopuri de barfe.

mi-e foame, cheful de gatit s-a pitit bine azi si desi am incercat sa-l ademenesc, nu vrea sa se arate.

dar pot sa-mi linistesc sistemul respirator. m-am refugiat in pijamale. am aruncat hainele pe scaun. ziua de azi si-a pierdut de mult ordinea.

abia reintru in normal. si ieri, la ora asta, faceam probabil acelasi lucru. si maine, la ora asta voi face probabil acelasi lucru. cand am devenit dependenta de rutina?

a, nu. nu e asta. m-am zburlit doar pentru ca programul a sarit din limita. as manca o inghetata. sau mai bine niste lapte cu cacao. si cu ceai m-as multumi. alb. sau rosu.

ajutooor pare ca striga tot bucurestiul. in frunte cu salvarile care-mi alearga pe sub geam. sunt in siguranta. sunt in turnul meu de fildes.

si totusi, cat ma revolta acceleratia timpului! cine a inventat timpul a uitat sa-i puna fraie.

sa-ti indrept cravata? sa-i desfacem nodul? sa uitam de masina? sa… hai sa ne plimbam pe pont(on).

~ de martisor pe 17 februarie 2009.